Telepatia stiintifica – secretul gandurilor

ganduri

Secretele citirii si descifrarii gandurilor   – de Daniel Bor

Evolutia recenta a imagisticii creierului ne ofera posibilitati nenumarate de a accesa gandurile si starile mentale.

Pentru a face pe placul colegilor mei din departamentul de cercetare, am fost adesea cobaiul lor pentru testarea performantelor echipamentului de rezonanta magnetica functionala. Aproape de fiecare data, m-am luptat din rasputeri sa nu atipesc in timp ce stimuli vizuali apareau si dispareau pe micul ecran din faţa mea, iar sunetele ascutite, cu efect hipnotic, ale scannerului rasunau in jur.

De data aceasta insa avea sa fie diferit. Colegul meu Martin Monti, specialist ca si mine in neurostiinte la MRC  Cognition and Brain Sciences Unit de la Cambridge, Anglia, urma sa imi citeasca gandurile.

Pe masura ce patul pe care stateam intins glisa automat in interiorul scannerului cilindric gigantic, am avut sentimentul straniu ca urma sa fiu dezgolit, cel putin mintal.

Sarcina era simpla: Monti imi punea intrebari – daca aveam sau nu frati, daca credeam ca Anglia avea sa castige sau nu meciul de fotbal din acea seara si altele de acest fel. Daca doream sa raspund „da”, atunci trebuia sa ma imaginez jucand tenis, ceea ce ar fi actionat o serie de arii cerebrale motorii cunoscute. Daca doream sa raspund  „nu”, atunci trebuia sa imi imaginez ca ma plimb prin camerele locuintei mele, ceea ce ar fi activat cu totul alta serie de arii cerebrale implicate in perceperea decorului.

Dat fiind faptul ca fiecare sesiune de scanare  – respectiv fiecare raspuns da sau nu – lua cinci minute, conversatia n-a fost una dintre cele mai captivante pe care le-am purtat vreodata, insa cand Monti a reusit sa identifice cu precizie fiecare raspuns, a devenit fara indoiala palpitanta si, in egala masura, nelinistitoare.

scaner-rmn

Recent, Monti si alti specialisti au utilizat aceasta tehnica in evaluarea unui pacient diagnosticat cu stare vegetativa definitiva, care prezentase cateva manifestari externe de constiinta.

Cercetatorii au demonstrat ca pacientul era constient inca si putea chiar sa comunice, dupa cum relatau ei in numarul din 18 februarie 2010 al New England Journal of Medicine. Pacientul raspundea intrebarilor cu  „da” sau  „nu” asa cum raspundeam eu, doar in gand. Nicio alta tehnologie existenta in prezent nu ar fi putut demonstra ca in trupul inert al pacientului era captiva o minte pe deplin constienta si capabila sa comunice…

O asemenea demonstratie de telepatie stiintifica nici nu s-ar fi putut imagina in urma cu doar cativa ani. Dar acum,  „citirea gandurilor” in diverse modalitati a inceput sa domine domeniul neurostiintelor.

Ce anume a generat aceasta revolutie ?

In ultimii ani, multi cercetatori si-au schimbat modul de a analiza datele colectate cu ajutorul echipamentelor de scanare. Folosind o tehnica noua de prelucrare a datelor, ei au descifrat activitatea cerebrala, pentru a dezvalui nu numai continutul gandurilor constiente, dar si informatii din inconstientul  subiectilor  – si chiar recompunerea imaginilor din filmele pe care acestia le vizionau.

Noua tehnica a dus la intelegerea modului complicat de functionare a memoriei si laboriosului proces decizional. Totusi, metoda este inca la inceput, cele mai importante descoperiri urmand sa fie facut abia de acum inainte.

Daniel Bor, Telepatia stiintifica

 

INCONSTIENTUL COLECTIV – Arhetipuri fundamentale

arhetipuri

ARHETIPURI FUNDAMENTALE

Cele 9 arhetipuri ce vor fi prezentate reprezinta principalele  „instincte” psihice din care este format inconstientul colectiv.

De ce 9 ? De ce nu 10, sau 4, sau 20 ? Cum putem spune ca exista un numar finit de arhetipuri ? Cum putem spune ca in acest moment exista 6 565 643 230 de oameni pe planeta ?

Pot exista si alte arhetipuri in afara celor descrise aici (de ex copilul, magicianul s.a.), dar multe dintre arhetipurile inconstientului isi au sursa in cele 9 arhetipuri fundamentale.

Prima organizare cunoscuta a arhetipurilor intr-un model a fost realizata de savantul Stephen Kaplan  Williams (1934 – 2009), fondatorul Asociatiei Asociatiei Americane de Investigare a Viselor. In acest model avem trei perechi de contrarii primare: masculin-feminin, eroic-adversitate, calatorul-moarte/renastere si arhetipul integrator: sinele.

La acest modul Ovidiu Brazdaru a adaugat alte doua: mama si batranul intelept, rezultand o structura cu noua arhetipuri.

constient-inconstient

1. Arhetipul Masculin

Arhetipul Masculin este energia arhetipala psihica descrisa prin urmatorii termeni:

– directie

– organizare

– forta orientata catre un scop

– perseverenta

– fermitate

– autoritate

– penetrarea

Energia masculina are rolul de a structura si de a face situatiile definite si clare. Din aceasta functie inconstienta provin aspectele rationale ale vietii, cum ar fi, de ex., planificarea.

arhetip-masculin

Auguste Rodin – Ganditorul

Cealalta mare functie energetica a masculinitatii este penetrarea si concentrarea specifica sexualitatii. Penisul penetreaza vaginul, iar copilul este un produs al unitatii dintre Masculin si Feminin. Arhetipul Masculin reuneste ceea ce este ferm si ceea ce structureaza universul.

In absenta legilor fixe ale formei si fara concentrarea energiei nu ar exista posibilitatea existentei universului. Vietile si trupurile noastre depind de principiul organizarii, una dintre dimensiunile majore ale acestui arhetip.

2. Arhetipul Feminin

Arhetipul Feminin reprezinta energia inconstienta psihica, caracterizata prin gingasie, frumos, rafinament, relationare.

Arhetipul  feminin este functia energetica a receptivitatii, fluiditatii si cuprinderii. Arhetipul feminin creaza si da viata. Femeile deseori sunt orientate catre relationare si pun accent pe sentimentele legate de relationare, iar scopul inconstient este acela de a atrage masculul si a procrea.

afrodita

3. MAMA

Arhetipul Mamei este energia arhetipala psihica caracterizata prin ingrijire, protectie, darnicie.

Mama ofera toate acestea fara sa ceara nimic in schimb. Femeile cu acest arhetip predominant au foarte multa grija pentru cei din jur, fiind capabile sa ofere protectie, stabilitate afectiva si o mare caldura sufleteasca. Mama este cea care hraneste, dar in acelasi timp protejeaza copilul de pericole.

mama

Simbolul asociat acestui arhetip, in vise, este reprezentat de sanii mari, care semnifica resurse de hrana indestulatoare pentru nou-nascut.

4. Eroul

Arhetipul Eroului este energia arhetipala psihica menita sa distruga obstacolele. Functia arhetipului eroic este de a castiga, de a depasi orice momente dificile pe care le intalneste.

hrcule-si-hydra

Antonio del Polloiuolo – Hercule si Hydra

Succesul si vindecarea isi gasesc implinirea in arhetipul eroic. Eroicul inseamna victoria sau vindecarea bolilor. Eroicul reprezinta ceea ce este pozitiv in viata, ofera bucurie, sanatate si bunastare.

In vise, vedem eroicul in actiune atunci cand au loc lupte sau batalii si cand se castiga confruntari.

5. Calatorul  (Transformare)

Arhetipul Calatorului reprezinta energia arhetipala psihica de transformare si schimbare a celor din jur. Intreaga forta evolutiva si de dezvoltare in viata poate fi privita ca un arhetip al calatoriei.

calator

Dezvoltarea este manifestata in copaci, plante, fiinte vii, in universul aflat in expansiune. Calatoria se desfasoara pe un traseu liniar, nu intotdeauna drept, dar mereu inainte.

In explorarea viselor, arhetipul calatorului poate fi identificat in toate actiunile de explorare a mediului inconjurator. Arhetipul Calatoriei este cel care ne face sa fim in permanenta nemultumiti de ceea ce posedam si ne place.

6. Moarte – Renastere

Moartea si renasterea sunt etape fundamentale ale existentei, ciclurile vietii fiind prezente in inconstientul colectiv sub forma arhetipala a mortii si al invierii.

moarte-renastere

In momente esentiale din viata, trecem prin crize si transformari. Facem tranzitie de la o situatie la alta.

Momentele de divort sau calatorie sunt caracteristice ale arhetipului Moarte-Renastere.  Nu ne dezvoltam liniar, ci trecem de multe ori prin schimbari radicale si traversam momente dureroase.

7. Adversitate

Universul contine o mare forta distructiva, care a generat in plan psihic Arhetipul Adversitate. Acest arhetip este dimensiunea functionala a psihoticului – responsabila pentru toate razboaiele,dar si pentru procesele de imbatranire.

In vise, aceasta forta este cea care ameninta Eul, generand cosmaruri. Capacitatea de a integra adversitatea este un proces fundamental.

cosmaruri

Este de preferat sa acceptam adversitatea ca pe un element natural caruia trebuie sa-i facem fata, fie devenind eroi si invingand fortele opuse, fie acceptand infrangerea.

8. Batranul intelept

Batranul intelept este expresia arhetipala psihica caracterizata prin intelepciune si transmiterea acestei intelepciuni catre ceilalti oameni.

Persoanele cu acest arhetip activat dau sfaturi si ii ajuta pe ceilalti din jur sa se dezvolte, dar nu prin interventie directa (cum face Mama), ci mai degraba prin transmiterea informatiilor esentiale.

batranul-intelept

La extreme sunt persoane care dau sfaturi permanent, cred ca detin adevarul absolut si care simt nevoia sa le spuna tuturor celor din jur cum sa procedeze.

Batranul intelept este cel care stie cum sa dezamorseze conflictul, stie cum sa asigure hrana pentru membrii grupului si care are in general o solutie mai buna decat ceilalti oameni la diferite probleme, datorita experientei de viata castigata in timp.

9. Sinele

Arhetipul Sinelui (Centrului) este energia arhetipala psihica de echilibrare a extremelor.

Sinele este arhetipul echilibrului prin excelenta si reprezinta totalitatea, intregul.

In organism, in planul fizic aceasta energie a Sinelui apare sub forma homeostaziei, care regleaza functiile corpului, bataile inimii, foamea si setea.

conexiunea-cu-sinele

In plan psihic, Arhetipul Centrului este cel care echilibreaza extremele si care sustine dezvoltarea armonioasa. Centrul este inauntru si afara. Centrarea si echilibrarea inseamna  aprecierea echilibrului, mentinerea acestuia si echilibrarea diferitelor energii cu care se interactioneaza zi de zi.

 

Ovidiu Brazdaru, Structura inconstientului colectiv.Cele 9 arhetipuri fundamentale

 

EXPERIMENTE PSIHOLOGICE: Pestera hotilor

Muzafer Sherif  (1906 – 1988) a fost unul dintre fondatorii psihologiei sociale, a publicat peste 24 de carti si 60 de articole. Cele mai multe dintre cercetarile sale au fost realizate impreuna cu sotia sa, Carolyn, psiholog (1922 – 1982).

Te-ai intrebat vreodata, cand erai copil si te duceai in tabara de vara, daca scopul acelei organizari era unul ascuns, adica sfatuitorii taberei ar fi putut fi cercetatori adevarati care iti studiaza comportamentul ?

Muzafer Sherif a initiat in 1954 un experiment pentru care a convocat 22 de baieti cu varsta de 11 ani, pe care i-a luat intr-o tabara de vara in Robber’s Cave (Pestera hotilor) State Park, Oklahoma, cei mici stiind ca sunt subiectii unui experiment, bineinteles cu alta tema.

Inainte de excursie, baietii au fost impartiti aleator in doua grupuri. Aceste doua loturi de subiecti au stat la baza studiului lui Sherif asupra modului in care prejudiciul si conflictul se dezvolta intre doua grupuri de oameni.

robber-s-cave.jpg

Robber’s Cave

1. FAZA SOCIALIZARII

Prima faza urmarea realizarea relatiilor in interiorul unui grup.

Cand au sosit baietii au fost cazati in cabine separate si, in prima saptamana, nu stiau de existenta celuilalt grup. In acest timp, au desfasurat activitati ca inotul, plimbarile, cu ocazia carora au creat legaturi de prietenie. Ambele grupuri si-au ales un nume pe care si l-au imprimat pe tricouri si steaguri: un grup se numea  „Vulturii” si celalalt  „Galagiosii”.

2. FAZA DIVERGENTELOR

Odata stabilite cele doua grupuri, experimentul a trecut la a doua faza, numita faza divergentelor, cand grupurile au aflat fiecare de existenta celuilalt si au fost antrenate intr-o serie de competitii. Cand semnele conflictului dintre grupuri a aparut sub forma abuzului verbal, se adresau unii altora cu numele grupului, isi cantau melodii peiorative si chiar au refuzat sa manance impreuna.

Ostilitatea dintre grupuri a ajuns pana la punctul in care echipa de experimentatori a concluzionat ca activitatile de producere a divergentelor nu ar putea continua intr-o atmosfera de siguranta.

Astfel s-a incheiat faza a doua si s-a trecut la faza a treia, anume faza integrarii (reducerea divergentelor).

3. FAZA INTEGRARII

Intrebarea pe care si-o adresau experimentatorii era daca ar putea reusi sa faca cele doua grupuri sa se imbratiseze si sa se impace. Astfel, au incercat unele activitati prin care cele doua grupuri au fost aduse impreuna pentru a viziona un film si a se juca cu artificii. Dar nu a mers ! Apoi au incercat o noua apropiere: au dus cele doua grupuri intr-o noua locatie si le-au dat o serie de probleme sa rezolve.

tabara_copii.jpg

 

Prima problema: li sa spus ca proviziile cu apa au fost vandalizate. Dupa ce ambele grupuri au muncit impreuna pentru a debloca robinetul, a fost vazut primul semn de pace.

La a doua problema cele doua grupuri se duceau la un local impreuna si trebuiau sa plateasca pentru filmul pe care voiau sa-l vada.

Surprinzator, ambele grupuri au cazut de acord asupra filmului ce urma sa fie vizionat. De asemenea, toti baietii au hotarat sa calatoreasca in drumul spre casa in acelasi autobuz si chiar au mancat impreuna.

„Accidental” , asupra grupurilor s-au abatut mai multe probleme. Scopul era ca fiecare dinte ei sa fie implicat in clasificarea obiectivelor: baietii din ambele grupuri au lucrat impreuna pentru a atinge un scop de care erau interesati cu totii.

Aceasta supraordonare a obiectivelor presupune dorinta,  provocare, situatii diferite sau prejudiciare pe care ambele parti aflate in conflict trebuiau sa le rezolve impreuna, nu individual.

Astfel, sarcinile lui Muzafer Serif au vizat diminuarea comportamentului ostil.

Experimentul Robber’s Cave este unul dintre cele mai mentionate studii din psihologia sociala, aratandu-ne cat de usor se pot forma atat opozitia cat si ostilitatea intre grupuri. In acelasi timp, este unul dintre cele mai bune exemple de rezolvare a conflictului realizat prin descoperirea supraordonarii nevoilor care transced conflictul dintre grupuri.

Daniela Tudor, Pestera hotilor: experimentul lui Sherif